Nu-s o fată ca oricare

Descriere

O știam pe Camelia Florescu din scenă unde ochii ei, de o rară frumusețe, comunicau povești cu zâne, iar vocea se prezenta sinonima prenumelui. Citindu-i poeziile, descopăr cu bucurie un talent literar autentic, care nu are nevoie de ajustări, intregiri, povețe. „Cu genele de iarba și-așteptare/ Cu ochii de trifoi topit pe geam/ Îmi amintesc de mine în vâltoare/ Cum ierni

tocmite aspru răscoleam“, scrie în „Dragoste cu ferestre deschise“ Camelia Florescu, amintind melancolii și autoportretizându-se cu înfiorări care mi-l amintesc pe dragul de Serghei Esenin. Versul ei se deschide ca o camelie spre bucuria rostirii. E muzical, iese din sunetul în care conviețuieste cu vocea, fără a-și disputa domeniile. „Și au rămas ferestrele deschise/ Pe ziduri sunt doar umbre de sărut / Perdelele cuvintelor permise/ S-au rușinat și-n dor s-au prefăcut“.

Citiți-o cu drag! Eu așa am facut.

Lucian Avramescu

Distribuit prin SMART PUBLISHING